Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RECĂSĂTORI, TRIGAM, CUNUNA, NUNTI, CUNUNĂ, UNI, LOGODNĂ, MĂRITA, POLIGAMIE, ÎNSOȚI, ÎNSURA ... Mai multe din DEX...

(SE) CĂSĂTORI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru (SE) CĂSĂTORI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru (SE) CĂSĂTORI.

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile ... bordei, se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc, ca să se ducă să ceară măcar un cărbune; dară nu se văzu nicăiri ceea ce căuta ea. Când, tocmai când era să se dea jos, zări spre răsărit abia licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă într-acolo. Se duse, se duse și la foc nu mai ajunse; dară în drumul ei întâlni o grădină părăginită, care o strigă zicându-i: - Fată mare, fată mare! vino ... acolo? balauri, șerpi, și câte lighioni toate, cărora le arsese gâtlejurile când le dase de mâncare; și îndată le sfâșiară și le mâncară. Tot satul se spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. Fata moșneagului însă se

 

Ion Luca Caragiale - Calendar

... 5, lună plină; la 12, pătrarul din urmă; la 20, lună nouă; la 27, pătrarul întâi. Carnavalul este în putere. Câți nu vor rămâne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie. MARTIE, 31 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12. La ... pătrarul din urmă; la 16, lună nouă; la 24, pătrarul întâi. Se deschid școalele. Un urecheat deschide o Academie de științe morale pentru amândouă sexurile. Se anunță de acum părinților că locurile sunt aproape pline: să se grăbească a-și înscrie copiii. SEPTEMBRE, 30 zile — ziua de 12 ore — noaptea de 12 ore. La 1, lună plină; la ... de 11 ore — noaptea de 13. La 7, pătrarul din urmă; la 13, luna nouă; la 20, pătrarul întâi; la 27, luna plină. Orizontul se întunecă. Culesul viilor începe. Apar în București 15 ziare cotidiane noi, având fiecare câte treizeci de redactori și cinzeci de corespondenți. Opinia publică le face ... noaptea de 14. La 5, pătrarul din urmă; la 12, lună nouă; la 19, pătrarul întâi; la 27, luna plină. Monșerii fac ce fac și ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea

... din Veneția. Pe timpul când această republică era în strălucire, un străbun al meu, om cu inimă îndrăzneață și cu spirit cavaleresc, veni în Moldova, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alecsandri. În una din călătoriile mele, am descoperit mai multe persoane cu același nume în Veneția, în Padova ... Moldova sub comanda prințului Ipsilanti. Țara fiind pe atunci în prada eteriștilor greci și a ienicerilor, părinții mei fură nevoiți a se adăposti în codri, cu copiii lor și cu câțiva servitori credincioși. Nașul meu a fost fratele maicii mele, Mihai Cozoni, om viteaz, vânător ... malul apei și priveam cu oarecare grijă cazacii ce treceau pe celălalt mal, călări pe caii lor mici și înarmați cu lănci lungi. Umbrele lor se

 

Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)

... dable frumusețe. Eu am plete strălucite, Tu ai plete aurite, Eu am fața arzătoare, Tu, fața mângâietoare." ,,Alei, frate luminate, Trupușor făr' de păcate, Nu se află-adevărat Frați să se fi cununat. Cată-ți tu de cerul tău Și eu de pământul meu, C-așa vrut-a Dumnezeu." Soarele se-ntuneca, Sus, la Domnul se urca, Domnului se închina Și din gură cuvânta: "Doamne sfinte, Și părinte! Mie timpul mi-a sosit, Timpul de căsătorit, Și potrivă n-am găsit Ca ... stingea, Clopotele se dogea, Sfinții fața-și ascundea, Preoți în genunchi cădea. Iar mireasa, vai de ea! Frig de moarte-o cuprindea Căci o mână se-ntindea Și pe sus o ridica Și-n mare mi-o arunca! Valurile bulbucea, Iar ea-n valuri cum trecea Mreană de-aur se făcea. Soarele se-nălța sus, Se lăsa tot spre apus Și-n mare se cufunda La soră-sa Ileana, Ileana Cosânzeana. Iară Dumnezeu cel sfânt, Sfânt în cer și pe pământ, Mâna-n valuri că băga Mreana-n mână ... o apuca Și-n ceruri o arunca Și-n lună plină-o schimba, Apoi Domnul-Dumnezeu Cuvânta cu graiul său; Iar când Domnul cuvânta, Lumile se spăimânta, Mările ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... a zice că bețivului așa i-i dat de la Dumnezeu,— să fie bețiv. Tare greșesc aceia oameni cu așa cuvinte înaintea lui Dumnezeu. Se poate oare ca Tatăl Nostru Cel Ceresc să vreie vreun rău zidirii Sale? Se poate oare — izvorul bunătăților — Dumnezeu să-i deie unuia să fie bun și blagoslovit, iar altuia — sa fie bețiv, tâlhar, curvar, amăgitor ... răutăților. Dumnezeu ne spune în Sfânta Scriptură nouă, că diavolul ca un leu umblă răcnind, căutând pe cine să-l apuce (l Petr. 5, 8). Se mai aud unii vorbind, că prin băutură se fac multe lucruri bune. Spune-mi, creștinule, cel ce vorbești așa, ce bunătate se face prin beție? Unde zice Sf. Scriptură, că prin beție să se poată face ceva bun? Sau pe mintea noastră cea întunecată cu beția o punem în loc de Scriptură? De multe ori se vede că dreptatea prin cinstea paharelor se calcă de cei lacomi la băutură; iar nedreptatea se îndreptează și se dezvinovățește. Cei mulți, văzând că nedreptatea sporește și se apără din pricina beției, iar dreptatea se calcă, se strâmtorește, ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

... cel dintâi punct vă arăt cu mâhnire că nici o luptă de patimi, nici o scenă tragică nu a însemnat istoria acestei perechi: se zice numai că potriviți întru toate ei se uneau cu mulțumire; că deși mai-nainte cântărețul bisericii și văcarul satului arătaseră oarecare pretenții asupra inimii ce acum se lega pentru totdeauna, dar greutatea brațului delicatei copile le lăsase semne neșterse de antipatia sa. Cât pentru frumusețile miresei, vă mărturisesc că hotărârea mea era ... alesul ascultător, parcă ei ar fi fost la o mie de pași departe de dânsul. După ce mireasa întoarse de câteva ori danțul, două bătrâne se apropiară de dânsa și, luând-o fiecare de câte o mână, o duseră spre ușa casei. Aci ea se opri și, punând mâinile amândouă pe pragul de sus, stătu nemișcată. Peste puțin, un glas bărbătesc se auzi înăuntrul casei zicând: ,,Intră". Dar mireasa răspunse cu multă filozofie: ,,Nu intru până când nu îmi vei spune ce-mi dai". ,,Îți dau â ... — o pereche de boi, o vacă cu lapte și zece oi". Se vede că darurile făgăduite nu ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre fată, cum este ea, câtă zestre are și altele. Apoi, împreună cu starostele, se duce la fata cu care vrea să se căsătorească. Dac-au intrat în casă, fata se duce de se împodobește și, venind, sărută mâna la toți cei bătrâni, iar cu flăcăul dă mâna. Cineva din bătrâni îi scoate pe dânsa și pe mire în ... acolo mai vorbesc. Dacă se plac unul la altul, apoi spun la bătrâni că se plac, iar dacă nu, apoi vorba se sfârșește și nunta se strică. Logodna se face tot atuncea astfel: mireasa și mirele își schimbă inelele și mireasa îi dă mirelui o șalincă, iar el ei, de obicei, 3 ruble. După ... în cale (se învoiesc) și-i văd gospodăria mirelui. Părinții mirelui și ai miresei trebuie să spuie care ce dă la fiii lor. Asta și se numește ,,răspuns". La răspuns, neapărat sunt de fața vreo câteva rude de ale mirelui și ale miresei. Ele se pun ca martori ale celor petrecute în casa mirelui. Tot atunci se

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... națiunea din slăbiciuni și întuneric, dându-i energia puterii, statorniciei, bogăției în arte, industrii și comerț; apoi ajungând la culmea înfloririi începe a se veștezi, a putrezi și a se dărâma. Așa e istoria tuturor națiunilor, așa se sfârșește și viața a tot ce există și se mișcă în natură. Este deci luxul favorabil pentru dezvoltarea și bogăția unui popor? Răspunsul ar trebui să fie că atunci numai, când luxul este în ... plimbare împodobite cu ju­vaieruri de opt milioane franci, și toaletele lor nu pot să fie puse în rândul modestelor toalete ale damelor noastre. Dar se găsiră bărbați înțelepți, care luptau în contra risipei femeilor, editând legea lui Apius confirmată de senat, cu care se oprea fiecărei ro­mane să poarte juvaieruri mai mult decât jumătate unță de aur, și li se da voie a se plimba prin capitală numai în depărtare de un kilometru. Se înțelege că damele Romei alcătuiră un complot misterios spre a răsturna un așa regulament barbar după opinia lor, și în ziua hotărâtă această ... care fulgera cu cuvântul de pe tribună. Vocea oratorului amuți, fulgerele ...

 

Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul

... își înghițea amarul, și răbda. Nici tu joc, nici tu veselie, nici tu dezmierdare. Se uita cu jind la ceilalți băieți și flăcăi, cum unii se încurau jucându-se, cum alții se zbenguiau cu fetele, și râmnea la dânșii. În toate zilele se ducea el la un puț de aducea apă pentru casă. Drumul însă îi era pe la curtea împărătească. Într-o zi, când scoase apă văzu ... de nevastă pe fata împăratului. Văzând însă că cu bocela nu o scoate la nici un căpătâi, se rușină singur de sine, cum de să se arate el, cruce de voinic, așa puțin la inimă când se întâmplă de caz în nevoie, și începu a se gândi, ca ce ar face să scape de primejdie. Când, odată îi veni în gând ghigorțul. - I!... zise, ghigorțule drăguț, acum să te văd! Mi ... ar fi învățat cineva, apucă pe vulturoaică de gât, și strânse, și strânse, până ce o sugrumă și căzu jos moartă. Atunci și copilul, coborându-se din copaci, o apucă razna pe câmp. În cale se întâlni cu un cocor. Cum îl văzu, se împrieteni cu el. Cocorul dând peste o așa bunătate și frumusețe de copil, nu ...

 

Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi

... pe sf. Gheorghe; chiriașii, pe sf. Gheorghe și pe sf. Dumitru; doftorii, pe sf. Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu ... până una alta, o probă de reportajul ei... Câțiva ani înainte de unirea principatelor, s-a petrecut în Muntenia, un scandal senzzațional, cum se zice astăzi, menit să emoționeze îndeosebi pe creștinii pravoslavnici de „ambe sexe", cum se zicea pe-atunci. De la cine l-am aflat noi mahalagiii de la Sf. Voievozi din Ploești, atunci când nu se pomenea de gazete?... De la cine altul decât de la cocoana Luța, chemată de mult acuma, din principatul Valahiei, întru împărăția cerului. Și, fiindcă oricme ... mai bine că vrei să mă omori?» și, simțind că-i vine rău, a năvălit s-o ia-n brațe, ca să se

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Femeia înecată

... bietul val A fost silit s-o ducă nu în jos, Ci drept în deal: Pe placul ei Să-noate, Căci altfeli nu se poate! Destule sunt asemenea femei, Dar nu se

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) CĂSĂTORI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru (SE) CĂSĂTORI.

RECĂSĂTORI

... RECĂSĂTORÍ , recăsătoresc , vb . IV . Refl . A se căsători din nou . - Re ^1 - + căsători

 

TRIGAM

... TRIGÁM , - Ă , trigami , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care se

 

CUNUNA

... CUNUNÁ , cunún , vb . I . 1. Refl . recipr . A se căsători

 

NUNTI

... NUNTÍ , nuntesc , vb . IV . Tranz . , intranz . si refl . recipr . ( Pop . ) 1. A face nuntă ( 1 ) , a ( se ) căsători , a ( se

 

CUNUNĂ

... CUNÚNĂ , cununi , s . f . 1. Împletitură în formă circulară , făcută din flori , frunze sau ramuri ( care se pune pe cap ) . 2. Coroană care se acorda în antichitate învingătorilor ( în război și la concursurile sportive sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe care se

 

UNI

... UNÍ^3 , unesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot ; a ( se ) împreuna , a ( se ) alătura , a ( se ) îmbina spre a forma un tot . 2. Refl . recipr . A încheia o înțelegere , o alianță etc . în vederea unui scop comun ...

 

LOGODNĂ

... LOGÓDNĂ , logodne , s . f . Ceremonie prin care un bărbat și o femeie se angajează să se

 

MĂRITA

... MĂRITÁ , mărít , vb . I 1. Refl . ( Despre femei ) A se căsători . 2. Tranz . ( Fam . ) A vinde cu un preț derizoriu un lucru nefolositor sau de proastă calitate , a se

 

POLIGAMIE

... Formă de căsătorie apărută o dată cu sclavia patriarhală , întâlnită și astăzi la unele popoare de religie mahomedană , în care un bărbat are dreptul să se căsătorească în același timp cu mai multe femei ; situație în care se

 

ÎNSOȚI

... a acompania . 2. Tranz . A adăuga ceva ( spre completare sau lămurire ) . Însoțesc vorbele cu gesturi energice . 3. Refl . recipr . ( Pop . ) A se căsători

 

ÎNSURA

... ÎNSURÁ , însór , vb . I . Refl . și tranz . fact . ( Despre bărbați ) A ( se ) căsători

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...